Draga prietene
Candfrunzele atinse de vantmi se aduna la fereastra, amintirile ma napadesc si din dor de tine le adun si iar le rasfir , apoi plang sau rad asupra lor, ma bucur de atingere si cant elogiul sentimentelor ce ne-au unit peste ani .....
In spatele pleoapelor larg deschise catre universul pe care l-am creat impreuna se rotesc caleidoscopic imagini din drumetiile noastre in tara viselor devenite realitate: ne-am cunoscut , ne-am ajutat fara preget , ne-am cautat pe senin si pe furtuna , prin vartejuri le vietii , ne-am apropiat inimile , ne-am iubit si ne-am intrepatruns spiritele , caci ce altceva simbolizeaza acest cuvant magic care se cheama prietenie .
Imi esti frate si sora , idol imi esti aripa protectoare si pisc de pe care ma inalt catre culmile aspiratiilor comune , imi esti constiinta si gand imi esti propriul eu si ma identific cu tine ca sa devenim aceeasi fibra pulsand de libertate a Universului.
Te-as fi dorit aproape , atat de aproape de-a lungul vietilor nesfarsite prin care spiritul mi-a zburat.... te-as fi vrut parinte ca sa-ti soptesc dorintele , nevoile , grijile si pulsatiile inimii speriate... te-as fi vrut tata sa ma imbratisezi si sa ma porti catre cunoasterea fiecarei clipe din viata ce va sa vina... te-as fi vrut mama, sa-mi fie pantecele tau adapost de furtuna si leagan de vise , caci tu prieten al meu esti “unicul lucru care conteaza”, esti cordonul ombilical ce ma leaga de lume , esti “ tot ce n-a fost nimeni din toate cate au fost si sunt” .
Din forta ta ma ridic , cu bratele tale arat cerului , povara constiintei ce tu mi-ai dat-o , caci esti dacalul pe care nu l-am niciodata , aceala cu zambetul mereu pe buze pt invatacelul pierdut dar fascinat de mrejele vietii , acela cu ochii blanzi si cu o porunca plina de promisiuni , acela ce mi-ar fi luminat calea purtand torta prieteniei .
Nu pot sa traiesc intr-o lume fara prietenie ... totul depinde de ea... imi esti prieten copacule cu frunzele-ti fosnitoare imi esti prietena pasare de curcubeu , cu triluri induiosatoare, imi esti prieten
tu bulgar de pamant, din care isi trage seva , firava floare si imi esti prieten omule , oricum ai fi , oricine ai fi, cu teama de a te exprima , cu vina de ati cunoaste pacatele imperfectiunii , cu privirea-ti de prizonier , intr-o lume nesfarsita ... dar uneori atat de limitata... cu zambetul trist si de neinteles , caci eu ... iti sunt acelasi prieten fara chip, fara nume si fara alte semne distinctive , decat ca sunt om ca si tine si am ureche sa-ti ascult jalea , ca am ochi sa-ti vad mihanirea , si am ochi sa-ti patrunda secretele si suflet sa-ti aduca alinarea .
Iti sunt sot , sotie , tot ce vrei sa fiu ... bea potirul acesta ! Si in casa noastra asezata pe aripi de nor , sa respiram prieteneie ... Sa bem prietenie ... Sa visam ca nimic nu exista fara ea .
Te vreau inapoi prieten al meu , casa a nelinistilor mele , rug al unei pasiuni ce se va naste odata ... poate .
Vino! Sa ne bucuram de lumina verde din speranta , sa ne uimim in fata conului de umbra din ochiul stang al uitari , sa gustam parfumul de strugure pretios al iluziilor si pierduti in livezi cu parfum de mar ....sa bem clestarul prezentei nostre ce intregeste fiinta formata de un tu si un eu despartiti de un vant pasager .
Vino, prietene , pe cararile raului care ne-a nascut ca doua picaturi de apa , indivizibile , perfect confundabile si atat de trasparente...te-a dus departe curentul undeva adanc in mine , departe,... in lumina unde cobor si urc si zbor... cu trunchiul bratelor contopite vreau sa te imbratisez , dar nu pot ca esti prea aproape , esti prea eu ...pt a te putea cuprinde ...
Si asa istoviti de efortul de a ne atinge , sa poposim pe taramul lui “niciodata voi iuta” ca sa dormim putin ... ca suntem prea obositi de noi insine ...si am vrea sa fim macar odata unul ca celalalt ....
Ramas bun prietene ....

by   Vampy

P.s. pe munte am invatat ce este prietenia , pe munte am vazut ce inseamna pt prima data libertatea , pe munte am vazut pt prima data ce inseamna sa fi cu adevarat fericit , pe munte am ascultat prima data o chitara , pe munte m-am indragostit , pe munte am trait si am sa traiesc .... voi ce alegeti ???? prejudecati impuse de societate ?.... versul lin al unei voci in armonie cu chitara si peisajul in care se aude? ideea ca nu exista prietenie???? sau ideea ca exista ? .... voi ce alegeti ?.... asteptati prietenia sa apara dupa colt? ... prietenia nu se castiga si nici nu se cere.. prietenia se ofera si atat fara a astepta sa se raspunda la fel ..... acelasi ca intotdeuna ..... Vampy